Conținut static vs. interactiv pentru cursurile online

1

Cursantul ideal este cel implicat în învățare: cursantul activ. Pentru a-i implica în învățare pe cursanți și a-i transforma din cursanți pasivi în unii activi este nevoie să dezvoltăm un conținut cât mai interactiv. În acest articol vom exemplifica un conținut pasiv și același conținut, transpuns într-un mod interactiv cu Articulate Storyline.

Există două modalități de a implica cursanții în învățare:

  • implicarea fizică prin acțiunea pe ecran (click, planare, drag and drop) și
  • implicarea mentală prin interacțiunea cu informația transmisă prin acel conținut (interacțiune similară cu cea de la locul de muncă, luarea de decizii).

În spatele interacțiunii fizice dintre cursant și ecran există trei motive principale:

  • navigare – cursantul parcurge cursul pentru a ajunge la conținutul acestuia;
  • explorare – cursantul explorează conținutul cursului pentru a găsi informațiile relevante pentru o anumită problemă/ decizie/ situație;
  • decizii – cursantul ia decizii și primește un anumit feedback, fiind condus pe un anumit traseu în funcție de opțiunea aleasă.

Pentru a crea interacțiunea mentală într-un curs online, prin care cursantul să învețe activ, există mai multe mijloace:

  • crearea unui scenariu interactiv – se poate crea un scenariu interactiv sau o poveste pe baza conținutului care trebuie învățat. În acest mod se oferă un cadru de referință și se evidențiază importanța conținutului respectiv.
  • oferirea unui conținut relevant – pentru a motiva cursanții să se implice în învățare, conținutul trebuie să fie relevant pentru aceștia. Un mod de a avea succes în învățare este dezvoltarea unui conținut centrat pe cursant.
  • luarea de decizii reale – un mod de a ajuta cursanții să învețe este de a-i pune în situația de a lua decizii reale de viață pe baza conținutului care trebuie învățat.
  • libertatea de a explora conținutul – lăsând cursantului libertatea de a explora conținutul, acesta poate determina contextul în care este relevantă informația, iar libertatea oferită poate fi resimțită ca o împuternicire, care îi oferă control asupra experienței de învățare.

Atât crearea unui scenariu interactiv, cât și luarea de decizii reale se pot plia pe folosirea modelului „situație/ alegere/ feedback” sau „provocare/ decizie/ consecință”. Folosind acest model se pot crea scenarii interactive sau situații în care cursantul este pus în situația de a lua o decizie sau de a face o alegere. Fiecare alegere sau decizie are o consecință, care la rândul său poate fi o altă situație de alegere. Pentru a lua o decizie, cursantul are nevoie de anumite informații pe care le caută în curs și folosindu-le învață activ.

Să vedem cum poate să fie prezentată informația de mai sus într-un mod interactiv.

Powered by elearningfreak.com

Related Posts

Leave a Reply

My New Stories

Canalul de YouTube