Ai vrea să transformi cursul față în față, pe care îl ai, într-un curs online, dar ți se pare extrem de complicat, epuizant și nici nu știi de unde să începi? Cu puțină organizare nu e așa de greu. Voi încerca, în această postare, să vă ofer câteva instrumente și modalități de lucru care să vă permită să transformați cel puțin un curs în această vară.
Am mai scris câteva postări despre pașii pe care am putea să îi parcurgem în crearea unui curs online (AICI, AICI și AICI). Să vedem, mai întâi, ce înseamnă să trecem de la un curs față în față la un curs online (mixt sau exclusiv online).
Schimbări importante:
1. Modul de prezentare – la trecerea în mediul virtual, chiar dacă avem posibilitatea de a desfășura clase virtuale, nu mai avem posibilitatea de a lua creta și a ne apuca să scriem pe tablă, impovizând lecția pe măsură ce se desfășoară. Avem și în mediul virtual posibilitatea de a scrie, dar este necesar să avem o prezentare pregătită anterior și pe marginea acesteia putem să mai scriem câte ceva în cadrul unei clase virtuale.
Dacă desfășurarea cursului este asincronă, cu atât mai mult avem nevoie să ne pregătim prezentările pe care să le încărcăm pe platformă. Invățarea online implică să ne facem temele dinainte ca profesori, dar ne facilitează foarte mult munca odată ce ne-am făcut treaba.
Tot în ceea ce privește prezentarea informațiilor din curs mai sunt câteva aspecte importante care trebuiesc luate în considerare:
- Conținutul cursului trebuie fragmentat astfel încât parcurgerea fiecărei părți să nu necesite mai mult de 10-15 minute.
- Prezentările (inclusiv și mai ales cele Power Point) trebuie să depășească faza de enumerare și punctulețe, să combine cât mai echilibrat prezentarea vizuală și cea verbală.
- Dacă dorim să dezvoltăm un curs interactiv, atunci trebuie să trecem de la perspectiva liniară a prezentării la una ramificată (mai multe despre acest lucru puteți găsi AICI și AICI).
2. Interacțiunea socială – pentru că nu suntem față în față cu cei care ne urmează cursul, interacțiunea socială (profesor – cursant și cursant – cursant) nu se întâmplă de la sine, ci trebuie să o planificăm. Foarte multe platforme de e-learning, inclusiv Moodle, sunt construite pentru a facilita interacțiunea și învățarea colaborativă. Dar, cum spuneam, asta nu se întâmplă de la sine. Pentru a avea loc astfel de interacțiuni, profesorii trebuie să le planifice, să se gândească când și cum ar trebui să se petreacă interacțiunile respective, să cunoască activitățile oferite de platformă care facilitează aceste interacțiuni și să le includă în curs.
3. Interacțiunea cu conținutul – după cum am mai spus și altă dată (vezi postarea de AICI), faptul că punem un document pdf care conține cursul sau o serie de prezentări pe platformă nu înseamnă că avem un curs online. Acestea sunt doar resursele/ informațiile pe care le punem la dispoziția cursanților. Într-un curs online avem nevoie să includem și activități prin realizarea cărora cursanții să fie puși în postura de a folosi informațiile, de a interacționa cu materialul de studiu, ceea ce îi va ajuta să învețe și să aplice cunoștințele învățate.
Poate părea o muncă în plus, însă oferă un mare avantaj față de cursurile față în față: dacă în cursurile tradiționale când punem o întrebare vor putea răspunde 2-3 cursanți, într-un curs online toți vor trebui să răspundă.
4. Accesul la resurse – într-un curs online putem să încărcăm toate resursele necesare pentru studierea unui anumit subiect acolo unde vorbim despre el. Mai mult chiar, putem să includem adrese spre alte site-uri cu informații, prezentări sau filme despre tema discutată. De asemenea, cursanți pot include documente sau legături spre site-urile cu informațiile pe care le găsesc ei, contribuind astfel la dezvoltarea cursului și a cunoștințelor tuturor.
5. Mijloacele de evaluare/ autoevaluare – în mediul virtual avem mai multe instrumente/ activități pe care putem să le folosim pentru evaluare și autoevaluare, testul fiind doar unul dintre acestea. Putem include la fiecare modul/ lecție un test de autoevaluare care să poată fi parcurs de mai multe ori, oferind cursantului posibilitatea de a se verifica.
Instrumente utile și gratuite:
1. XMind pentru hărțile conceptuale ale prezentărilor interactive – dacă dorim să dezvoltăm prezentări interactive, care să nu urmeze un scenariu liniar, atunci ne este foarte utilă construirea de hărți conceptuale. Acestea se pot realiza folosind metoda tradițională a creionului și hârtiei, sau se pot folosi programe special concepute, precum XMind. Cum poate fi folosit XMind în acest sens puteți citiAICI.
2. Imagini gratuite pentru prezentări – din fericire internetul ne oferă accesul la resurse deschise, care pot fi folosite gratuit, cu sau fără menționarea sursei, în funcție de licența sub care au fost publicate acestea. Astfel de surse de imagini se găsesc pe următoarele site-uri: Freeimages, Unsplash, Pixabay.
3. Editarea de imagini și scheme – dacă dorim să ne construim noi imagini, scheme, coperta prezentărilor și altele, avem posibilitatea de a le crea online cu Canva sau de a ne descărca un soft gratuit precum Inkscape.
4. Înregistrarea audio – pentru a realiza înregistrări audio este nevoie de un soft care permite înregistrarea și editarea înregistrărilor. Există mai multe astfel de softuri care pot fi descărcate gratuit. Cel pe care l-am întâlnit menționat mai des este Audacity.
5. Înregistrarea video – pentru a înregistra tutoriale sau prezentări video este nevoie de un soft care să permită captarea ecranului și înregistrarea audio. Am găsit menționate mai multe astfel de softuri:Debut Video Capture, CamStudio, Ezvid sau SRecorder.
Cu siguranță sunt și alte instrumente utile (și gratuite) pentru dezvoltarea cursurilor online. În măsura în care cunoașteți astfel de instrumente pe care nu le-am menționat și credeți că ar fi utile pentru dezvoltarea cursurilor online, vă invit să le împărtășiți cu noi și cu ceilalți curioși pe pagina noastră deFacebook.
