După cum menționam într-o postare anterioară, interactivitatea într-un curs online este esențială pentru eficiența învățării. Avem trei tipuri principale de interacțiune: cursant-cursant, cursant-profesor și cursant-conținut. Importanța interacțiunii cursant-cursant este tot mai mult subliniată de cursurile online distribuite în masă (MOOCs – Massive Open Online Courses), unde o interacțiune profesor-cursant este mai puțin realistă când ai sute de mii de cursanți înscriși. Să vedem la ce se referă și cum putem include interacțiunea cursant-cursant în ceea ce facem.
Interacțiunea cursant-cursant, după cum îi spune și numele, implică o interacțiune între doi sau mai mulți cursanți. În designul unui curs, când vorbim de interacțiunea cursant-cursant nu ne referim la interacțiunea spontană care se poate întâmpla între participanții la curs. Este și aceasta o interacțiune între cursanți, dar pe noi ne interesează acele interacțiuni planificate, care au un rol în învățare.
Din perspectiva teoriei constructivismului social, învățarea colaborativă este foarte importantă pentru că facilitează co-construcția semnificației conceptelor învățate. Din această perspectivă învățarea are loc în dialogul dintre participanți, care pun împreună cunoștințele pe care le au. Cu fiecare perspectivă adusă, cunoașterea se îmbogățește. Desigur, există și pericolul de a prelua de la alții informații greșite sau neverificate. Aici intervine rolul profesorilor, care trebuie să îi ajute pe cursanți să învețe să abordeze critic (evaluativ) toate informațiile noi și să îi ajute să își dezvolte gândirea critică.Sunt mai multe metode prin care putem planifica interacțiunea dintre cursanți într-un curs online:
Forumurile. Lansarea de discuții pe forum este o modalitate prin care profesorul poate planifica interacțiunea dintre cursanți. Pentru a-i face pe cursanți să participe este nevoie uneori ca profesorul să acorde o parte din notă (un număr de puncte, un procentaj) acestei interacțiuni. Este important ca de la început să li se spună cursanților că pentru a obține o parte din notă trebuie să răspundă la un număr de postări ale colegilor sau să propună un număr de teme de discuții.
Comentariile. În cazul cursurilor online dezvoltate cu Moodle sau cu alte platforme de e-learning, există mai multe activități prin care li se poate permite cursanților să comenteze la postările, lucrările sau comentariile colegilor. Dar am găsit un exemplu minunat în care un curs de fotografie avea un grup pe Flikr, cursanții postau imagini care ilustrau anumite tehnici folosite, iar colegii postau comentarii legate de aceste tehnici și cât de bine reieșeau din fotografiile postate.
Wiki. Activitățile de tip wiki sunt o altă modalitate de a pune cursanții să interacționeze și să învețe împreună. profesorul poate crea o activitate colaborativă de tip wiki unde să le ceară cursanților să construiască pagini cu informații pe o anumită temă.
Glosarul. Glosarul poate să fie o altă activitate în care cursanții să învețe împreună. Li se poate cere să definească anumiți termeni. Mai mulți cursanți pot defini același termen, lucru care le permite să vadă asemănările și diferențele dintre diferite abordări. Glosarul poate să aibă și comentarii, permițând cursanților să îți completeze reciproc perspectivele.
Activitățile de grup. Sistemele de management al învățării permit gruparea cursanților pe grupuri. Fiecare grup poate lucra la o anumită temă sau proiect.
Desigur, există numeroase modalități de a planifica interacțiunea dintre cursanți astfel încât să reprezinte un beneficiu pentru învățare. Dar acest mod de abordare implică muncă atât din partea profesorilor, cât și din partea cursanților. Este normal ca la început să întâmpinăm o oarecare rezistență, însă cu cât ne obișnuim mai mult să folosim astfel de metode cu atât mai repede vom fi pe calea dezvoltării unor cursuri online de calitate.Un ultim aspect care merită menționat în vederea planificări interacțiunii cursant-cursant se referă la preferințele cursanților pentru interacțiunea sincronă sau asincronă. Studiile arată că elevii și studenții de la nivel de licență preferă interacțiunile sincrone de tip chat sau clasă virtuală, în timp ce masteranții sau cei care urmează formări profesionale preferă interacțiunile asincrone, care le permit să navigheze mai ușor printre mulțimea de lucruri pe care le au de făcut.
